"Am ramas numai eu singur..” 1 Împ.19: 10-UCB

Depresia l-a convins pe Ilie că nimeni nu mai era într-o asemenea stare cum era el. Se simţea cu adevărat unic. Noi toţi trecem pe aici. În spatele zâmbetului vecinului, sau plăcuţei de pe uşa sefului, sunt lucruri grele despre care ei nu vor să vorbească. Aşadar, trăiesc într-o tăcere disperată, despre care Dr. Luther King Jr. Vorbea, „Poate că am sosit cu diferite corăbii, dar acum suntem toţi pe aceeiaşi barcă.”
Apostolul Pavel spunea, „Nu v-a ajuns nici o ispită, care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui sa fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit si mijlocul să iesiţi din ea, ca s-o puteti răbda.” 1 Cor. 10: 13
Înaintea oricărei cununi există o cruce. Bunyan a scris „Călătoria Pelerinului” în închisoare. Florence Nothingale, era prea bolnav să se poată mişca din pat, Wurbrand a fost în închisoare suferind foarte mult. Nu eşti unic, Nu eşti singur!
„Caci sînt bine încredintat ca nici moartea, nici viata, nici îngerii, nici stapînirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înaltimea, nici adîncimea, nici o altă făptură (Sau: zidire.), nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru.” Romani 8: 38,39 Absolult nimic nu ne poate despărţi de dragostea lui Dumnezeu!! Ce altceva mai doreşti?